Blog

Asculți cu atenție ceea ce spune și nu înțelegi de unde vine atâta naturalețe și ușurință în tot ceea ce zice și face. De parcă tot succesul ei se datorează altor factori și altor oameni, numai nu efortului pe care l-a depus ea însăși. Dar tu înțelegi că nu e așa (cu siguranță, SUA nu-ți dă o bursă doar pentru că ai ochi frumoși!).

Stella Jemna a venit în vacanță din SUA pentru câteva zile, așa că n-am putut rata momentul să aflu cum este viața ei acolo, ce planuri are și dacă, în general, o să revină acasă după această experiență.
Ne-am întâlnit la o cafea. Stella – ca de obicei cu zâmbetul pe buze și grăbită să le facă pe toate. M-a anunțat din timp că într-o oră trebuie să reușim ”să punem țara la cale”, să discutăm noutățile din presă și să facem interviul.
Și pentru că azi e miercuri, după cum v-am obișnuit, venim cu o nouă poveste din categoria #istoriidemigranți.

Stella, ce faci în State, cum ai ajuns acolo și cât o să mai stai?

Eu m câștigat o bursă în SUA, care se numește Fullbright. În lume este considerată o bursă foarte prestigioasă. În urmă cu doi ani am participat la concursul pentru această bursă. Am susținut două examene – unul la limba engleză și unul la matematică. Apoi am avut un interviu la Ambasadă. După ce am trecut aceste etape, s-au anunțat rezultatele. Am câștigat. Și în 2015 am plecat în SUA. Acolo am făcut Administrație Publică, specialitatea management și finanțe. Am absolvit-o recent și acum am venit să-mi văd prietenii. Dar trebuie să merg înapoi, pentru că atunci când faci studiile trebuie să vezi dacă ceea ce înveți se pliază pe viața reală. Din acest motiv tu ai dreptul să faci practică pentru o companie. În ultimul an de studiu eu am început să fac practica la ONG-ul ”American-Turkish Friendship Council”. În această organizație sunt singura moldoveancă. Acolo majoritatea sunt americani-turci, care lucrează în SUA și fac diferite proiecte ca să ajute turcii din SUA și turcii din Turcia. Eu sunt manager de proiect, ei mi-au oferit posibilitatea să muncesc în acest proiect și în următorul an și asta intenționez să fac.

Astea înseamnă că nu te mai întorci acasă?!?

Când SUA îți oferă bursa Fullbright, atunci când semnezi contractul este prevăzut că în doi ani după terminarea studiilor trebuie să te întorci acasă. Probabil că asta am și să fac. Acum sunt angajată și am niște obligații acolo, dar vom vedea. ONG-ul la care muncesc ar vrea să mă angajeze și pentru mai departe. Dar eu nu pot să încalc regula prevăzută de legislație, așa că în vara anului viitor voi reveni în Moldova.

Te-ai gândit ce-ai să faci dacă revii acasă?

Eu am lucrat într-un ONG vreo 10 ani aici, eram manager de proiect și implementam diferite proiecte. Probabil cu asta am să mă ocup dacă revin. Nu cred că mă văd momentan în guvern, că am fost și acolo, dar nu prea înțeleg care este situația aici. De la distanță lucrurile nu sunt foarte clare – știrile sunt destul de controversate despre situația politică și economică din țară. Nu văd știri argumentate care să-ți explice care sunt politicile într-un stat. E adevărat, politicile se schimbă foarte repede, dar nu există, cum ar veni o informație care să-ți spună de ce se schimbă, care este beneficiul pentru societate, ce are de câștigat cetățeanul simplu și atunci, când tu nu ai informația asta, nu poți să-ți formezi o opinie clară.

Cum se vede Moldova din străinătate?

Cei din străinătate mereu țin legătura cu cei de acasă. În toamnă, când au fost alegerile prezidențiale, eu am fost observator în SUA. În viața mea n-am văzut diasporă care a plecat din țară de 15-20 de ani să facă 8-10 ore să ajungă să voteze pentru președinte. Diaspora este mereu conectată. Ea și-ar dori să vină să trăiască aici, dar cumva infrastructura din SUA, anumite condiții, care sunt mai bune ca în Moldova, îi țin acolo. Dar tradițiile, cultura, limba, ei o păstrează. Eu n-am văzut niciun copil de moldovean care nu cunoaște limba română, sau rusă ( în funcție din care familie vine.) Eu cred că dacă ei au fost la alegeri, asta spune despre faptul că ei sunt conectați cu Moldova. Oamenii se informează și țin legătura cu țara. Acum țara trebuie să-și facă ordine acasă. N-o să vină nimeni, nici din America, nici din Europa să ne facă nouă ordine. Atâta timp cât noi acceptăm anumite realități și nu avem educația ca să opunem rezistență la anumite lucruri, nimic nu se va schimba. Și nu e vorba de bani sau bugete, este pur și simplu educația noastră. Eu, de exemplu, când eram în Moldova tot nu vedeam multe realități, chiar dacă călătoream foarte mult. Doar după ce am stat în SUA câțiva ani, am înțeles că avem multe de schimbat.

Ce crezi că ar trebui să se schimbe în primul rând, ca moldovenii să accepte să revină?

Eu cred că trebuie să începem de la școlile și universitățile din țară. Cu părere de rău, toată informația pe care o iau studenții din școlile noastre este una învechită. Și eu o spun din experiența mea din SUA. Eu la facultatea de finanțe și management, timp de două semestre am făcut statistică. Și parcă te întrebi, pentru ce în administrație publică ai avea nevoie de statistică? Răspunsul este unul simplu, pentru că sunt multe argumente care se dau prin anumite politici publice. Și dacă tu nu știi să analizezi argumentele, ca să înțelegi dacă sunt argumente fezabile sau nu, tu nu poți merge mai departe. În America orice politică se implementează împreună cu cetățenii și americanii știu să crească cetățeni care se informează. Atunci când APL-urile fac greșeli, se fac studii și se demonstrează unde a fost greșeala, ei fac studii, prin care se aduc argumente, se arată cifre etc. În Moldova eu nu văd asta, nici la nivel de business, nici la nivel de piață. Peste hotare lucrurile nu se întâmplă pentru că un politician consideră ceva. Lucrurile se întâmplă atunci când și studiile arată că asta trebuie să se întâmple.

Cum arată o zi obișnuită a ta?

Primul lucru care-l fac dimineața, atunci când mă trezesc, îmi verific emailul, este un lucru foarte important. Pentru că toată comunicarea în SUA se face prin intermediul emailului. Nu aștepta ca cineva să te sune – cerere la bancă, facturile și notele vin pe email. Nimeni nu te așteaptă să mergi în mod fizic la bancă și să stai în rând ca să semnezi o cerere. Eu am avut așa o situație, în SUA mi-au furat peste 2 000 de dolari. Furtul l-am depistat abia peste cinci zile. Am sunat la bancă, la secția fraude, am discutat cu reprezentanții de acolo și până am ajuns eu în Moldova, banii au fost returnați. Ei fac investigația, ei îți returnează banii pentru că ei știu că se fac furturi.

După ce-mi verific emailul, încep să citesc presa. După aceea mă duc la bibliotecă. De obicei, avem pe săptămână de citit câte 400-500 de foi, plus că avem de pregătit foarte multe teme pe acasă. Mult timp îl petrec făcând temele. Orele, de obicei începeau la 4:30, seara, și durau până la 10. Vreau să spun că n-am simțit oboseală, eu aveam impresia că am ieșit la pensie (râde). Și asta se întâmplă pentru că este foarte bine organizat totul. Tu poți să devii productiv și să nu obosești atât de mult. În Moldova eu puteam să obosesc pentru că făceam foarte multe într-o zi, dar nu simțeam rezultatul, pentru că nu este foarte bine organizat. Eu chiar aș încuraja toată lumea care are posibilitatea să facă studii peste hotare, s-o facă. Este cu totul altă dimensiune. Ce-i bine cu școala americană? Ei îți dau totul ”mură în gură”. Când învățam, puteam să întreb de zeci de ori, până mi se răspundea și înțelegeam tot. Sunt ore speciale în care profesorul ți le dedică pentru explicații. Nu este greu de învățat în SUA, este mai greu să-ți schimbi toate preconcepțiile pe care le ai tu despre SUA.

Cât de importante sunt notele pe care le primești? E ca la noi, studenții se fugăresc după note maxime?

În SUA contează mai mult universitatea la care mergi. Acolo nicio universitate nu este finanțată de stat. Studentul, după ce termină universitatea iese cu un minus serios pe cont. Pentru că ei iau credite să facă studiile și de asta, ei sunt foarte conștienți. Ei achită sume enorme pentru studii. Atunci când tu termini patru ani de facultate sau doi ani de masterat cu un minus de 100.000 de dolari pe cont și trebuie să-i achiți în următorii 20 de ani, tu nu poți să spui că astăzi mi-e somn și nu merg la școală. Ceea ce ține de note, dacă-ți faci la timp temele, totul este sub control. Spre exemplu, dacă tu ai de prezentat tema pentru acasă până la ora 17 și tu n-ai reușit să o încarci pe site, atunci nu mai poți face acest lucru. Eu niciodată n-am încercat. Dar știu sigur că e așa. Se lucrează cu termene limită. Dacă le încalci, ești taxat. Ți se scade din notă.

Studenții reușesc să și muncească?

Cei care oferă bursa Fullbright ei vor ca tu să nu lucrezi. Ei vor ca tu să te concentrezi pe studii. Eu am fost președintele asociației Fulbright în școala mea, la început eram vicepreședinte, apoi am luat președinția (prin vot) și reușeam să fac foarte multe activități în afara studiilor. Spre exemplu am făcut un eveniment ”Taste of the world” (Gustul lumii) – acolo toți reprezentanții au adus bucatele lor tradiționale.

Totuși, din primul an e de dorit să nu-și ia nimeni nimic în plus, pentru că este un alt sistem și este destul de greu să înțelegi ce vor de la tine.

Dacă ar fi să dai câteva recomandări moldovenilor care vor să se înscrie la concursul pentru această bursă, care ar fi ele?

Întotdeauna trebuie să depui mult efort, indiferent de lucru pe care ți-l dorești. Bursele nu vin la tine singure, trebuie să faci efort pentru asta. Cel puțin trebuie să deschizi internetul și să cauți informația (iar râde). Și important să nu ai frici ca să te gândești că peste hotare sunt probleme. Noi trăim într-o societate omogenă, noi toți ne fierbem în același suc, iar atunci când ajungi să locuiești într-o societate diversă, cu diferite rase, cu diferite religii, lucrurile încep să se schimbe. Eu cred că sunt foarte fericită că am nimerit într-o societate atât de diversă. Acolo unde există oameni din diferite țări și diferite opinii, atunci când stau la o masă și fac un proiect, iese de 33 de ori mai bine decât atunci când oamenii sunt din aceeași țară și au aceeași gândire. Eu și pe oamenii de afaceri i-aș încuraja să aibă în echipă și tineri și bătrâni și femei și bărbați, diversitatea aduce beneficiu, eu n-am văzut niciun business în care diversitatea să nu aducă beneficii. 

Dragi prieteni, dacă știți mai multe istorii de migranți despre care ar trebuie să cunoască o lume întreagă, contactați-ne pe Facebook, OK.ru sau pe adresa de email -  [email protected].

Noi așteptăm istoriile voastre.  

Doar cu NEXUS migrează pregătit, revino mulțumit!

Autor: Laura Grigore