Blog

”M-am născut și am crescut în Europa, plonjând între iernile geroase din nord și verile caniculare din sud, în căutarea unor condiții climaterice mai blânde. În venele mele curge sânge olandez, francez, corsican, polonez și rusesc. Deci pe cine i-am moștenit mai mult la temperament? Nu știu, depinde pe cine întrebați. Când aveam 12 ani, împreună cu familia ne-am mutat în Canada. Anume acolo m-am format și am primit o educație solidă, în pofida faptului că am ”forfecat” această țară în lung și în lat în următorii 18 ani, schimbându-ne locul de trai dintr-un colț în altul de o duzină de ori. Vacanțele le petreceam de pe o coastă pe alta, apoi coboram pe continent până la Panama și în toate cazurile foloseam mașina. Ce să zic... Am fost pe bune o familie pe roți”

În 1985 a aterizat în Asia unde a trăit, și-a construit o carieră și mai important și-a găsit dragostea care durează deja trei decenii. La începutul anului 2013, viața i-a oferit un bilet de călătorie în celălalt capăt al lumii. Unde credeți? Exact, în Moldova, ca să pună pe roate mașina NEXUS. Să se mute într-o țară din care ”toți vor să fugă” - provocare sau nebunie curată?

”Nu voi fi foarte originală, dar cel mai dificil lucru atunci când pleci într-o altă țară este să-i lași pe cei dragi acasă. Pentru mine personal mai este dificil și atunci când nu cunosc limba, dar Moldova în această privință a fost o destinație ușoară. Echipa pe care o conduc cunoaște la perfecție engleza, iar mulțumită faptului că am lucrat în atâtea medii culturale, total diferite, am învățat foarte bine să comunic cu ajutorul semnelor și, firește, nu-mi lipsește niciodată zâmbetul.

Și totuși necunoașterea limbii poate fi o barieră foarte mare atunci când vrei ca lucrurile să fie realizate. De exemplu, cea mai mare ”peripeție” pe care am avut-o în Moldova a fost obținerea permisului de conducere. Conform legii, după șase luni un cetățean străin trebuie să  treacă examenele aici, pentru a-i fi autorizate drepturile. Ok, zic eu, pentru mine nu era nici o problemă să trec orice test auto, dar când am ajuns la organele de resort, am aflat că testele sunt disponibile doar în limbile română și rusă și nu era voie absolut nimeni să mă asiste pentru traducere, iar o traducere autorizată în engleză nu există.

Am fost un pic uimită (deși dacă sincer, de-a dreptul șocată) când am întrebat niște reprezentanți ai guvernului cum aș putea să-mi soluționez cazul, să aud următorul răspuns: ”simplu, anagajați-vă un șofer”. Nu cred că asta e o abordare potrivită pentru a satisface necesitățile migranților. În fine, ca să pot conduce de sine stătător, a trebuit să zbor înapoi în Filipine și să-mi fac un permis internațional care să fie recunoscut de autoritățile din Moldova.”

Oricum experiența aceasta nu o face să privească lucrurile negativ. După cum ne relatează chiar ea, în ultimii doi ani a avut loc o schimbare enormă în ceea ce privește percepția migrației în Moldova. Acest proces nu mai este tratat ca o amenințare, ci ca o oportunitate pentru dezvoltare.

”Mi-ar plăcea să cred ceea ce face NEXUS i-a făcut pe mulți să conștientizeze că oferindu-le migranților condițiile potrivite, ei se vor întoarce acasă și vor contribui la dezvoltarea comunităților unde s-au născut. Tot de ce au ei nevoie, este de o mai mare susținere. De asemenea, trebuie să menționez că timp de doi ani de când cooperăm cu sectorul public, am văzut foarte mult angajament, oameni cu plină dedicație și dorință de a face schimbări pentru îmbunătățirea serviciilor.”

Dacă tot am pomenit anterior limba română, sunteți curioși care sunt primele cuvinte pe care le-a învățat.  Firește ”mulțumesc” și ”mersi mult”. Sunt de fapt primele cuvinte pe care le învață în orice țară pe care o vizitează, și credeți-ne, sunt multe la număr.

”Expresia pe care o ador în română este ”pas cu pas”. De fapt a devenit un fel de mantra noastră matinală, pentru că numai așa echipa NEXUS reușește să creeze ordine din haos”.

Întrebată care este mâncarea ei preferată din bucatele tradiționale moldovenești, ne răspunde fără ezitare: zeama, borșul roșu, brânza și plăcintele cu mere și cu bostan.

”Toate aceste călătorii au creat ceea ce sunt astăzi. Interacționând cu diferite națiuni, culturi, idei, mi-am lărgit gradul de toleranță a diversităților și deschidere către lume. Aventurile prin care am trecut întotdeauna m-au făcut să ies din zona de confort. Am călătorit în 61 de țări, adică 32% din numărul total al statelor lumii. Dar dacă scurtăm lista la cele unde am petrecut timpul de la trei luni până la 21 de ani, aria geografică rămâne oricum impunătoare: Belgia, Canada, China și Hong Kong, Filipine, Finlanda, Franța, Moldova, Olanda, România.

Deci, unde exact este casa mea? Eu până acum sunt în continuă mișcare, îmi scapără permanent picioarele, inima e conectată cu foarte multe persoane, și implicit, locuri, dar în cele din urmă, pot spune cu siguranță că eu mă simt acasă în propria mea piele și în brațele sufletului meu pereche care e un migrant înnăscut ca și mine, născut în China, dar astăzi cetățean canadian. Acolo unde ne putem crea cuibul, acolo si este casa noastră.”