Clubul Economic Consultativ – acum primești un sfat din prima sursă

Aproape fiecare al doilea migrant moldovean, fie din țările CSI, fie din Uniunea Europeană ar fi interesat, chiar și foarte interesat să-și investească capitalul într-o întreprindere din sectorul privat sau proiect comunitar în localitatea sa din Moldova, în cazul în care această investiție îi va aduce un profit rezonabil. Dorința este clară, dar cum rămâne cu putința? Iată aici discuțiile devin interesante.

grafic interes invest

Ca discuțiile să nu se transforme în ore în șir de pălăvrăgeală, NEXUS și-a propus să le dea o formă și un caracter organizat, aducând la o masă potențialii investitori și antreprenorii cu experiență.

De altfel, foarte mulți clienți ai Centrelor de Servicii NEXUS se adresează anume cu această întrebare: vreau să deschid o afacere, dar nu știu cum și în ce sferă?

Și pentru că nu suntem noi experții principali în domeniu, am hotărât să întrebăm ”titanii” locali.

Așa au luat naștere Cluburile Economice Consultative (CEC) în trei raioane ale republicii: Cahul, Edineț și Ungheni.

Ce este CEC și cu ce se mănâncă?

CEC este un forum neformal al oamenilor de afaceri și liderilor din comunitate care vor oferi recomandări practice antreprenorilor actuali și potențiali, vor face schimb de experiență, dezvoltând noi idei de proiecte social-economice, încurajând migranții și membrii diasporei să realizeze oportunitățile de investiții locale relevante.

Cu alte cuvinte, echipa NEXUS își propune ca migranții care au cu adevărat potențial de a lansa o afacere, să aibă un sprijin real din partea membrilor CEC.

Cărțile, studiile, diferite pagini web – toate sunt bune, dar fiți de acord că un sfat din prima sursă uneori valorează mai mult.

Membrii CEC sunt persoane cu experiență, care cunosc mai bine decât oricine specificul mediului economic local, de aceea pot oferi consiliere calitativă. În plus, prin intermediul acestor Cluburi pot fi atrași și investitori din străinătate. Totul depinde de spiritul de echipă, de comunitate, de dorința oamenilor de a vizualiza împreună și de a-și uni eforturile în traspunerea viselor în realitate.

Ușor de zis, greu de făcut. Adevărat, dar primele ședințe ale acestor Cluburi Economice Consultative ne-au dat încrederea că suntem pe calea cea dreaptă.

Antreprenorii de top din localitățile situate în raioanele Cahul, Edineț și Ungheni au venit din propria lor inițiativă, ascultând atent, făcându-și notițe și stabilind contacte. În prezent fiecare Club Economic Consultativ numără în jur de 15 membri, dar suntem convinși că odată ce gheața s-a spart, numărul acestora va fi în creștere.

1,6

miliarde de euro sunt economisiți anual de către cei 411 mii de moldoveni aflați peste hotare pentru o perioadă de mai mult de un an. Atenție! Această sumă este mai mare decât valoarea remitențelor anuale, care reprezintă 920 de milioane de euro.

Astfel, contrar stereotipurilor, migranții nu sunt remitenți, ci în primul rând persoane care economisesc, circa 37 la sută din venitul total al familiilor de moldoveni care muncesc în străinătate fiind păstrate peste hotare. Datele obținute în urma studiilor efectuate de către IASCI și CIVIS vorbesc de la sine.

Annual value of MOL remittances and savings graph ROM

Cum poate fi valorificat acest potențial economic al migranților în Moldova? Ce pot face instituțiile bancare din țară pentru o acoperire mai bună a intereselor financiare ale celor plecați peste hotare? Iată subiectele pe care echipa NEXUS le-a abordat în cadrul unei reuniuni organizate în parteneriat cu Banca Națională și cu participarea reprezentanților tuturor instituțiilor bancare din țară.

Participanții la reuniune au discutat despre încheierea unor parteneriate strategice pentru a face cât mai eficiente atât transferurile, cât și resursele economisite în afara Republicii Moldova. Cuvântul hotărâtor în această privință, totuși îl au migranții, în calitate de beneficiari ai serviciilor bancare. Iată de ce vă chemăm la un dialog despre ce poate fi îmbunătățit în sistemul bancar astfel încât acesta să vă deservească mai bine. Citește mai departe

91,2

Oricât de incredibil ar părea la prima vedere, dar anume acesta este procentajul persoanelor care NU au nici o intenție de a migra în următoarele 12 luni. În același timp, 4,3% nu sunt deciși. Așa arată datele cercetărilor efectuate de către IASCI și CIVIS în anul 2013.

procentaj

  • 56 000 sau 2,0% din totalul populației intenționează să plece la muncă peste hotare pe termen lung în viitoarele 12 luni;
  • 51 000 sau 1,8% din totalul populației intenționează să plece la muncă sezonieră peste hotare;
  • 18 000 sau 0,7% din totalul populației intenționează să practice mobilitate internă, adică să se mute cu traiul dintr-o localitate într-o altă localitate din Moldova.

Despre ce vorbesc aceste cifre? Tinde migrația să se contracteze sau nu? Haideți să discutăm.

96

Este procentul moldovenilor aflați peste hotare care au declarat că sunt angajați în câmpul muncii, conform sondajului de opinie  efectuat în 2013 de către IASCI și CIVIS.

3% au declarat că sunt muncitori pe cont propriu.

Și numai 1% au declarat că sunt șomeri.

migrant statut 3

Oare aceste cifre nu sparg stereotipurile precum că migranții moldoveni nu-și pot găsi un loc de muncă atunci când pleacă peste hotare?

Tu ce părere ai?

1/4

O pătrime din respondenții studiului efectuat de către IASCI și CIVIS, au declarat că au investit sau au dat cu împrumut bani câştigaţi peste hotare. Din acest punct de vedere moldovenii aflați în CSI au fost mai activi (31.5%) în comparaţie cu cei din regiunea UE (20%).

Moldovenii plecați peste hotare au un spirit de întreprinzător destul de dezvoltat. Pentru comparație: în Bosnia, doar 6% (în medie) dintre migranţi au finanţat asemenea activităţi, iar în Albania această pondere varia între 9% şi 17%.

Principalele sectoare pentru investiţii în Moldova sunt agricultura, comerţul, servicii (restaurante), construcţii şi imobiliare.

Dacă ar fi să-ți lansezi propria afacere pe banii câștigați peste hotare, tu ce sector ai prefera?